Lucrari de economie, contributii ale intelectualilor romani ardeleni

Până la primul război mondial o serie de intelectuali români ardeleni au publicat importante lucrări de natură economică, menite să pună la dispoziţia elevilor şi profesorilor preţioase informaţii de specialitate.

Iată doar câteva exemple:

Ioan Socaciu editează la Braşov ...

---

... în anul 1899, manualul Idei fundamentale în economia politică şi o nouă teorie sociologică şi partea a III-a şi a IV-a din Cursul de economie politică şi naţională, în 1914.

Arsenie Vlaicu a publicat în anul 1892, în colaborare cu Ioan C. Panţu, Introducere în ştiinţele comerciale, şi ca unic autor Merceologia şi tehnologia pentru şcolile comerciale,profesionale şi studiu privat, în 1895, iar în 1912, Noţiuni generale de comerţ.

 Panţu C. Ioan publica, printre altele, Un capitol de contabilitate dublă (1898-1900), Al doilea capitol în contabilitatea dublă (1900); Ştiinţa conturilor sau contabilitatea în partidă dublă, scrisă şi explicată pe baza teoriei actuale materialiste (Braşov, 1907).

George Maior dedică unul din cele 8 volume ale Manualului complet de agricultură naţională (Bucureşti-Braşov, 1898-1910) problemelor de economie agrară.

 Profesorul Aurel Ciortea, viitorul prim rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, a editat în 1906, la Braşov, Matematica financiară. Interese compuse, rente, efecte publice, curs, asigurări asupra vieţii şi tabele.

Tematica economică referitoare la bănci a fost o preocupare constantă a lui Ion I. Lapedatu, care a scris în această perioadă câteva lucrări în acest domeniu, cum ar fi: Teoria asigurărilor (Braşov, 1902), Studii de contabilitate (Sibiu, 1904), Efectele publice (Orăştie, 1908) şi altele.

Gavril Todică: Studii ştiinţifice (Orăştie, 1910), Paradoxe, Rosturi economice şi războiul (Orăştie, 1910), Instituţii economice, financiare (1912).

Studiile lui Eugen Brote. Ţinerea vitelor, Trifoiul;

Studiile  lui Barceanu Constantin Popovici: Agrologie sau cunoaşterea pământurilor şi mijloacele de a le îmbunătăţi, Cultura cerealelor, Economia cailor şi a vitelor cornute. (Vezi şi Istoria României. Transilvania, vol. I-II, coordonator dr. Anton Drăgoescu, Editura „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1997; vol. II, Capitolul V. România – stat naţional unitar Unitatea administrativă, economică, culturală şi spirituală a României- autori: Dr. Dumitru Firoiu, Dr. Gheorghe Iancu, Dr. Ioan Bolovan, Dr. Sorina Bolovan, Dr. Virgil Pană, Dr. Aurel Negucioiu, Dr. Anton Drăgoescu, Dr. Toader Ionescu, Dr. Vasile Puşcaş, Vasile Ciubăncan, Dr. Achim Mihu, Dr. Virgil Câmpean, Dr. Ioan Radu, Dr. Dumitru Salade, Dr. Ana Fabian, Dr. Nicolae Both, Dr. Steliana Codreanu, Dr. Liviu Literat, Dr. Grigor Pop, Dr. Iustinian Petrescu, Dr. Horia Colan, Dr. Crişan Mircioiu, Dr. Ioan Puia, Dr. Leon Muntean, Dr. Mircea Păcurariu.).

In perioada 1869-1900 numărul elevilor înscrişi (în toate cele trei clase) la Şcoala comercială din Braşov s-a ridicat la 1295 elevi.¹ În jurul anului 1900 sau după acest an, au apărut multe periodice economice cu caracter general sau special. Amintim în acest sens: „Revista economică”, „Bunul econom”, „Spicuiri economice”, „Munca”, „Meseriaşul”, „Deşteptarea” etc. La răspândirea cunoştinţelor economice au contribuit, în perioada aceasta, alături de presa economică de specialitate, ziarele şi revistele politice şi social-culturale: „Gazeta Transilvaniei”, „Libertatea”, „Transilvania”, „Telegraful Român”, „Tribuna”, „Observatorul” etc.².

La 1 septembrie 1918 a apărut la Braşov „Şcoala Superioară de Comerţ a Statului”. În anul şcolar 1921-1922 „Şcoala Superioară de Comerţ” se reorganizează după modelul şcolilor similare contemporane, transformându-se în şcoală comercială de patru ani, având clase paralele de băieţi şi fete. În 1 ianuarie 1922 i se atribuie denumirea „Şcoala Superioară de Comerţ Andrei Bârseanu” ca un omagiu adus eruditului şi distinsului profesor Andrei Bârseanu (1858-1922), care timp de trei decenii a servit şcoala cu credinţă şi devotament.

La sfârşitul anului 1928, numărul şcolilor medii de comerţ din întreaga ţară s-a ridicat la cifra de 54. În spaţiul geografic al Ardealului au mai funcţionat – începând cu secolul al XIX-lea – şi alte instituţii de învăţământ cu caracter comercial de nivel pre-universitar, printre care amintim doar câteva:

• Academia comercială din Arad (1855-2010)³;
• Academia Comercială din Cluj (Kolozsvári Kereskedelmi Akadémia) (1878-1923)⁴;
• Şcoala de ucenici comerciali Cluj (1882-1961);
• Liceul comercial de fete „Marianum” (1896-1948);
• Liceul comercial din Oradea (1888-1948)⁵;
• Şcolile comerciale din Satu-Mare (1906-1954)⁶;
• Liceul Comercial de stat din Târgu-Mureş (1907-1955)⁷;
• Şcoala Medie Tehnică de Comerţ Fete Cluj (1921-1955);
• Şcoala Superioară de Comerţ Cluj (1921-1936);
• Şcoala superioară de comerţ Aiud (1923-1931);
• Şcoala practică comercială Cluj (1924-1931);
• Şcoala normală de gospodărie „Carmen Sylva” Cluj (1924-1949);
• Liceului Comercial reformat de băieţi din Braşov (1927-1948);
• Şcoala medie tehnică de comerţ Turda (1928- 1955);
• Şcoala superioară de comerţ Dej (1929-1931);
• Şcoala superioară de comerţ pentru băieţi „Marele Voievod Mihai” Cluj (1931-1954);
• Şcoala normală de gospodărie „Sf. Tereza” Cluj (1932-1950);
• Liceul comercial Gherla (1938-1955);
• Liceul comercial de fete Cluj (1940-1953);
• Liceul economic din Odorheiul Secuiesc (1943-1975)⁸;
• Şcoala medie tehnică de comerţ băieţi Cluj (1945-1955);
• Liceul comercial maghiar (1945-1948);
• Şcoala tehnică financiară Cluj-Napoca (1948-1973);
• Şcoala tehnică comercială Cluj-Napoca (1960-1978);
• Grupul şcolar comercial Cluj-Napoca (1961-1965);
• Liceul Economic şi de Drept Administrativ nr. 1 (1966-1982);
• Liceul Economic şi de Drept Administrativ nr. 2 (1969-1980);
• Şcoala de Specializare Post-Liceală (1973-1978);
• Liceul Economic (1982-1992);
• Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii (1992-2001);
• Colegiul Economic „Iulian Pop” (2001 – prezent)⁹, etc.

  

¹ Andrei Bârseanu, Istoria şcoalelor centrale române Tipografia Giurcu & Comp. 1902, p. 560. „In decurs de 30 de ani (1868-1898), au absolvit şcoala comercială din Braşov, doar 232 de elevi.” (Vezi Istoria României. Transilvania, vol. II, Capitolul 5, subcapitolul 5.7., paragraful 5.7.2.6.5. Învăţământul şi ştiinţa economică (1867-1944)).

²Vezi şi Istoria României. Transilvania, vol. I-II, coordonator dr. Anton Drăgoescu, Editura „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1997; vol. II, Capitolul V. România – stat naţionalunitar. Unitatea administrativă, economică, culturală şi spirituală a României.

³Matekovits György, Kereskedelmi Akadémia Aradon, Közgazdász Fórum, 2000 decembrie, an III, nr. 4.

⁴În legătură cu această instituţie şi cu caracterul ei vezi lucrarea: Despre trecutul gândiriieconomice maghiare din Transilvania, (Az Erdelyi Magyar Gazdasagi Gondolkodas Multjabol (XIX-XX Szazad)), Asociaţia Economiştilor Maghiari din România (Romániai Magyar Közgazdász Társaság – RMKT), Cluj-Napoca, 2001, 312 pagini, Partea a II-a, paginile 185-217, Istoria educaţiei economice în Transilvania (Kerekes Jenő, Somai József); şi Kerekes Jenő: Az erdélyi magyar nyelvű közgazdasági oktatás történetéből (1878-1918),

⁵Somai József: A nagyváradi kereskedelmi iskolák történetéből, Közgazdász Fórum, 2001, an IV, nr. 3.

⁶Bóra László: Kereskedelmi iskolák Szatmárnémetiben, Közgazdász Fórum, 2001 martie, an IV, nr.1.

⁷Kelemen Emőke: A marosvásárhelyi állami kereskedelmi iskola történetéből, Közgazdász Fórum, 2000 decembrie, an III, nr. 4.

⁸Kerekes Jenő: A székelyudvarhelyi gazdasági szakképzés történetéből, Közgazdász Fórum, 2001, an IV, nr.2.

⁹Vezi şi Arhivele Cluj poziţia 180 III. Instituţii de învăţământ B.